Jurnal de calatorie. Lefkada, Grecia

7 iulie 2018

 

A venit din nou momentul sa scriu rubrica Jurnal de calatorie, pentru ca, asa cum ii sta bine oricarei stewardese, am fost din nou in calatorie. De data aceasta destul de aproape de tara noastra, dar intr-un loc unde atunci cand zburam nu prea aveam ocazia sa ajung deoarece cred ca avioanele uriase ale Emirates nici nu puteau ateriza pe o insula mica asa cum este Lefkada. Asadar, astazi o sa va povestesc putin despre o destinatie de vis, vazuta prin ochii unei stewardese care a ajuns in peste 100 de orase.

Am ales Lefkada pentru ca vroiam sa ne relaxam, sa facem plaja si sa avem privelisti grozave. Si se pare ca, desi nu mai fusesem in zona niciodata, nu am dat gres cu alegerea facuta. Am ajuns in Grecia cu avionul, pe ruta Bucuresti-Atena. Am ales, ca mai mereu, Wizz Air, de data aceasta operat de echipajul din Bulgaria care are cateva segmente bune de zbor pentru aceasta cursa. Avionul de Atena face urmatoarele zboruri:

Sofia-Atena-Bucuresti-Atena-Sofia

Dupa nici o ora de zbor ne-am vazut in capitala elena de unde am inchiriat masina si am pornit la drum spre insule. Prima oprire am facut-o in istmul Corint unde recunosc ca m-a luat ameteala cand am privit in jos, spre canalul Corint de un albastru turcoaz.

Dupa aproape 4 ore de mers cu masina – pe autostrada unde am platit destul de multe taxe de calatorie – am ajuns in paradisul albastru. Lefkada e o insula mica, cu drumuri foarte intortocheate si abrupte, cu multa verdeata si plaje cu pietris. Doar cateva dintre plajele pe care am ajuns au avut nisip fin – majoritatea erau plaje cu pietre si apa bleu-turcoaz, abrupte si destul de salbatice.

Dintre plajele unde trebuie sa ajungeti neaparat – si nu prea o puteti face decat daca aveti masina – pot sa enumar Plaja Kathisma (comerciala, sezlonguri, restaurante, baruri), Avali si Megali Petra (salbatice si superbe), Egremni (cea peste care acum cativa ani s-au prabusit niste stanci si la care accesul se poate face doar cu barca).

Porturile sunt de asemenea superbe in insula si trebuie sa nu ratati Portul Nidri, Vasiliki si Katsiki (aici accesul se poate face atat cu barca cat si cu masina).

La capitolul mancare, grecii stau probabil, dupa gustul meu, cel mai bine din Europa. O varietate de fructe de mare si peste, prajeli si mancare „de vacanta”, in care uitam de diete sau nutitionisti. Calamari prajiti, Gyros, peste, tzatziki si mousaka gaesti la orice taverna locala iar preturile sunt cam ca in Bucuresti, asa ca oricine isi permite o masa copioasa dupa o zi petrecuta in soare. Recomandam restaurantul Rachi – din varful muntelui, de unde aveti o priveliste de vis, mai ales la apus, Deck Beachside Cafe si Copla Beach Bar – ambele pe plaje si Drymonaki taverna.

Ultimele zile ale vacantei le-am petrecut pe insula vecina – Kefalonia – acolo unde am traversat cu feribotul. Kefalonia e mai mare, mai civiliata si cu drumuri ceva mai largi. Plajele nu se compara cu cele din Kefalonia, singura care ne-a impresionat fiind Myrtos Beach, care insa are niste valuri uriase si iti trebuie ceva curaj sa te avanti in apa.

Capitala Argostoli este mica si cocheta, are supermarketuri si multe restaurante iar in zona ai cateva plaje bune: Paliostafida si Petani Beach. Portul Fiskardo e frumos de asemenea, plin de taverne si extrem de aglomerat iar daca ajungeti acolo recomand sa incercati mancarea traditionala greceasca de la Tassia sau Roulas Restaurant.

Drumul spre casa l-am facut tot cu avionul, din Atena, acolo unde am remarcat ca pasagerii erau majoritari familii cu copii si cupluri, toti in vacanta.

Ne-am intors cu bateriile incarcate, pregatiti de noile cursuri pe care le avem de sustinut saptamana viitoare.

Zboruri line si vacanta placuta, tuturor!

banner-mobile

Nu sunt comentarii

Comenteaza