Asa cum v-am obisnuit, astazi calatorim virtual si ajungem intr-o destinatie „la moda” in ultima vreme – Shanghai. Zborul de Shanghai nu era printre cele mai cautate intre stewarzii Emirates. Nu pentru ca nu erau multi chinezi care sa lucreze in companie si sa vrea sa mearga acasa, sa isi vada familia, ci pentru ca zborul era destul de dificil, lung si mereu aglomerat.

Cand vedeai pe roster DXB-PVG-DXB, de cele mai multe ori faceai imposibilul sa scapi de el, preferand alte destinatii din Asia sau Europa. Insa, eu mi-am dorit sa inteleg mai bine cultura asiatica asa ca am ales, fara sa stau pe ganduri, aceasta destinatie. Zborul de Shanghai dureaza in jur de 7 ore si jumatate la dus si aproape 10 ore la intors, din cauza vanturilor de est si a traseului de zbor. Aeronava cu care este operat acest zbor este de tip Boeing 777 – 10 usi si 18 membri ai echipajului.

Mai mereu, avionul este plin pe aceasta ruta. Chinezii care zboara in/dinspre Shanghai sunt tipici: beau mult ceai verde (fiecare bea in jur de 6-7 cani de ceai pe durata zborului), mananca noodles la cutie, nu vorbesc engleza, se descalta imediat dupa decolare si se simt extrem de bine in avioanele Emirates. Colegii care se plang de acest zbor, o fac doar pentru ca este destul de dificil sa te intelegi cu chinezii care nu vorbesc nicio limba cunoscuta si cand unul dintre ei vrea ceva, inca 20 din jur, vor acelasi lucru. In rest, destinatia este placuta, layoverul dureaza peste 30 de ore, iar alocatia primita ajunge la 70-80 de euro (in moneda locala, bineinteles).

Cand ajungi in aeroport, te simti ca pe o nava spatiala. Shanghai e unul dintre acele orase din Asia care „expune” tehnologia la fiecare pas: gadget-uri, high-tech, plante artificale, sticla si metal cat cuprinde.

Hotelul la care eram cazati era in centrul orasului. Am facut in jur de 45 de minute pana acolo si mai apoi am iesit sa cunosc orasul. Din pacate, colegii mei nu au vrut sa iasa si au preferat serviciile de masaj si spa din zona hotelului (in China ai parte de masaje si servicii de cosmetica extrem de ieftine si de calitate). Cei de la receptie m-au ajutat sa gasesc un taxi si am ajuns la unul dintre cele mai inalte turnuri din lume: Oriental Pearl TV Tower.

Turnul din Shanghai are o inaltime de 468 de metri si partea frumoasa este ca poti urca pana in „perla” de sus, unde, surpriza, podeaua este de sticla. Ai parte de o priveliste minunata si de ceva adrenalina, pentru ca esti destul de sus, iar podeaua reuseste sa sperie chiar si un insotitor de bord, obisnuit cu inaltimea.

La plecare, m-am lovit de o mare problema: chinezii din Shanghai nu sunt obisnuiti cu europenii si, dupa ce am facut cateva poze cu 3-4 chinezi de varsta a treia care nu mai vazusera un caucazian niciodata, m-am chinuit timp de 50 de minute sa opresc un taxi, ca sa ma intorc la hotel. Intr-un final, dupa lungi insistente, am reusit sa ajung de unde plecasem, platind insa o suma dubla pentru drum.

Pearl TV Tower e un simbol al orasului si atrage multi turisti, zi de zi. Pe langa acest obiectiv, daca ajungi in acest oras mai recomand acvariile din Shanghai, zona de spa/masaj din centrul orasului, o sesiune buna de shopping (gadgeturi si copii dupa genti si accesorii sunt la tot pasul) si mancarea locala.

The post Jurnal de calatorie (episodul 19). Shanghai, China first appeared on Cum ajungi stewardesa.

Cine nu isi doreste sa vada Asia? Zburam deja de aproape un an la compania Emirates, si vazusem orase/zone precum Shanghai, Phuket, Kuala Lumpur si Singapore. Insa, nu ajunsesem deloc la Beijing. Astfel ca in iulie, am reusit (cu greu) sa „dau” un zbor de Europa, pentru unul de Beijing. Nu va spun. Entuziasm mare cand pe rosterul meu a aparut DXB-PEK-DXB, cu layover de 32 de ore in Beijing. M-am documentat bine inainte de calatorie, si am plecat la zbor.

Zborul in sine, este unul extrem de dificil. Aproximativ 8 ore la dus si spre 10 ore, la intors. Pe langa turbulentele care apar mai mereu deasupra Chinei, un zbor de noapte este intotdeauna mult mai dificil decat unul de zi.

Pasagerii, in majoritate chinezi, nu prea vorbesc engleza. E foarte greu sa intelegi ce au nevoie sau ce iti cer, desi cu totii vor, la un moment dat pe zbor, sa serveasca noodles. Si de obicei, cand duci unui pasager noodles, vrea si cel de langa, dupa 2 minute, si pasagerul din fata dupa inca 3 minute, s.a.m.d. conform algoritmului.

In afara de acest du-te-vino continuu din avion, legat de mancare, chinezii au niste obiceiuri foarte neplacute: se descalta si scuipa. In avion, dupa vreo 2 ore de zbor, 300 de pasageri sunt desculti iar mirosul este insuportabil. La asta, adauga si sunetul de scuipat in servetel, la fiecare 2 minute, si ai creat atmosfera perfecta de pe un zbor de Beijing.

Nu ma intelegeti gresit, chinezii sunt prietenosi, insa educatia si cultura lor creeaza aceasta atmosfera in avion. La urma urmei, oamenii se simt ca acasa, in avion.

Cand ajungi la Beijing, trebuie sa incerci neaparat un masaj. Este foarte ieftin si facut “ca la carte”. Asiaticii sunt foarte indemanatici la capitolul SPA. Apoi, dupa ce te relaxezi putin, poti merge in Orasul Interzis, la Palatul Imperial.

La doar 2 ore de Beijing, se afla Marele Zid Chinezesc, pe care mi-am dorit toata viata sa il vizitez. Chiar daca in iulie e destul de cald, este plin de turisti. E mult de urcat si de mers, insa locul merita din plin. Ai in acelasi loc, mancare chinezeasca, magazine traditionale, istorie. La intoarcere, mai faci o oprire intr-un bazar chinezesc, unde nu trebuie sa uiti ca pretul real este cam de 7-8 ori mai mic decat suma ceruta initial, te tocmesti asa cum trebuie si mini excursia in capitala Chinei este gata. Daca faci un calcul, iti mai raman chiar si 8 ore de odihna, inainte de zborul de intoarcere in Dubai.

The post Jurnal de calatorie (episodul 7). Beijing, China first appeared on Cum ajungi stewardesa.