Ioana e o fire calda si ambitioasa. Am cunoscut-o in 2010, cand am fost colege de grupa la pregatirea pentru obtinerea licentei de zbor Wizz Air si am zburat impreuna, pana la finalul lui 2011. Mereu cu zambetul pe buze, mereu optimista, mereu gasind ce e mai bun in cei de langa ea, Ioana a petrecut peste 4000 de ore de zbor printre nori. Acum, dupa 4 ani, a spus STOP si a incercat un alt domeniu. Insa, nu exclude sa revina, la un moment dat, in aviatie. Pentru ca de acest microb, nu scapi niciodata! Iata, mai jos, povestea ei!

• Cand ai stiut ca vrei sa …zbori?

Mereu am fost fascinata de avioane. Tin minte ca la primul meu zbor spre Munchen (ca pasager) am avut parte de turbulente, drept urmare aproape tot zborul semnul de centuri a fost aprins. Pasagerei de langa mine ii era atat de frica incat devenise palida, strangand cu putere manerele scaunului. Ma uitam pe fereastra si nu vedeam altceva decat nori. Cum nu voiam sa raman cu amintiri neplacute si cu frica de zbor, am inceput sa vorbesc cu aceasta doamna cu gandul de a o scoate din starea de panica in care se afla. Pana la aterizare mi-a povestit tot ce putea fi povestit in fata unei persoane pe care de abia ai cunoscut-o. La despartire mi-a multumit si tin minte ca stabilisem sa ne mai vedem si cu alta ocazie. Nu ne-am mai intalnit niciodata, insa dupa zborul de intoarcere mi-am dat seama ca imi doresc sa zbor cat mai des. Dupa cateva saptamani in care doar la asta m-am gandit, am aflat de cursurile tinute de Scoala de Aviatie Civila Romana. Tocmai se faceau inscrierile asa ca am decis sa aplic. Am avut probe scrise la limba engleza si geografie si la scurt timp dupa admitere am inceput cursurile. Era o provocare, cel putin pentru mine, intrucat eram studenta in anul al doilea la ASE si trebuia sa ma impart intre cursuri. Insa atunci cand iti doresti ceva cu adevarat esti dispus sa faci si sacrificii. Cursurile erau destul de variate, de la legislatie aeronautica, la meteorologie si prim ajutor si trebuia sa treci cu brio fiecare examen pentru a merge mai departe. Dupa ce am terminat cursurile din cadrul SSAvC, trebuia sa ne alegem unde dorim sa facem conversia si anume la Blue Air sau TAROM. Personal, am ales TAROM si uite asa am inceput sa fac orele de practica indrumata de cei mai buni instructori din cadrul acestei companii aeriene. A fost o experienta frumoasa, din care am invatat multe.

• Si totusi, ai aplicat la Wizz Air. Cum a fost interviul?

Chiar inainte de a-mi da zborul de control, examenul final inainte de a dobandi licenta de zbor, o colega de facultate voia sa participe la un interviu pentru stewardese din cadrul companiei Wizz Air. M-a rugat sa merg cu ea si fiind Open Day, am decis sa o insotesc. Am trecut de prima proba, cea de prezentare personala, dupa care a urmat proba de sales techniques. Trageai un biletel in care iti alegeai pasagerii carora urma sa le vinzi anumite produse dintr-un catalog. Tin minte ca pasagerii mei erau preoti! Good luck with that! Am reusit sa ii conving sa cumpere cateva pungi de bomboane pentru niste copii orfani, dupa multe incercari nereusite de a-i convinge sa cumpere..parfumuri? Dupa aceasta proba, mi-am spus ca daca nu reusesc in aviatie, merg sa fac afaceri cu preoti budisti. Cea de-a treia proba a fost una de teamwork. Am fost impartiti in echipe si am avut Einstein’s five-houses riddle, daca stiti acest joc, interesant de altfel. Fiind destul de multi, evident ca nu am reusit sa ghicim enigma, dar in mare parte a fost rezolvata. Cei care au vb prea mult fara sa tina cont si de ceilalte persoane din echipa nu au trecut aceasta proba. Era vb de team work, pana la urma. Toate aceste probe au durat aproape toata ziua. Dupa ce au fost anuntati finalistii, ni s-a facut o scurta prezentare a companiei, detalii despre pozitia pe care urma sa o ocupam si riscurile meseriei.

A doua zi a urmat interviul final, care a durat aproximativ o ora pentru fiecare participant in parte, in functie de experienta profesionala a fiecaruia. Toate probele interviului au fost tinute in limba engleza. La acest interviu au participat aproximativ 600 de persoane pentru 20 de locuri. Deloc usor pentru cei din comisie. Deloc usor pentru participanti. Dar exista o vorba, da tot ce ai mai bun din tine! Daca reusesti, felicitari! Daca nu, inveti din greseli si incerci din nou pana reusesti. Felul in care a decurs interviul, profesionalismul celor din comisie si felul in care s-a prezentat compania, m-au facut sa realizez ca nu vreau sa lucrez in nicio alta companie aeriana decat pentru Wizz Air. Drept urmare, mi-am dat examenele in cadrull SSAvC, mi-am obtinut brevetul pe Boeing 737, iar apoi m-am indragostit de Airbus.

• Iata ca ai devenit parte dintr-un echipaj la care sute de fete ravnesc. Cum e viata de stewardesa Wizz Air?

Da, am inceput colaborarea cu cea mai mare companie aeriana low cost din Romania. Wizz Air a fost ca o familie. Nu eram foarte multi angajati la vremea respectiva, eram undeva la 70-80 de cabin crew. Mentionez ca asta se intampla in luna decembrie a anului 2010. Ajunsesem sa ne cunoastem foarte bine si ieseam foarte des in afara orelor de program. Era suficient sa inviti 3 colegi pentru ca in final sa ne strangem 20, 30 de oameni.Exista o solidaritate intre noi si indiferent ce se intampla, eram uniti. Dupa cum spuneam, eram ca o familie. Insa exista o linie foarte clara intre munca si distractie. In aviatie exista un chain of commands, de la capitan la junior. Indiferent cat de bine te intelegi cu anumiti colegi si indiferent cat de mult petreci cu acestia in afara orelor de program, munca este munca si distractia este distractie. La Wizz Air inainte de fiecare zbor se tin briefing-uri, seful de cabina adresand celorlalti membri de echipaj intrebari legate de echipamente, situatii de urgenta si prim ajutor. Fiecare stewardesa primeste 3 intrebari. Din acest punct de vedere, personalul acestei companii este foarte bine pregatit. Dupa cum spuneam si mai sus, indiferent de cat de bine te intelegi cu ceilalti colegi, daca nu esti suficient de bine pregatit, risti sa ramai la sol.

• Ai intampinat ceva probleme medicale sau tehnice pe zboruri?

Cazuri medicale apar mereu pe zboruri, cele mai dese fiind cele de lesin. Am mai avut de-a face cu atacuri de panica, boli cardiovasculare, cazuri de epilepsie, alergii. De aceea este important ca la fiecare imbarcare sa fii atent la starea de sanatate a pasagerilor. Pe zbor, orice stare de rau se poate agrava serios si tocmai din acest motiv este important sa depistezi din timp orice situatie ce ar putea degenera. Probleme tehnice nu am avut pe zbor, avioanele sunt noi, iar daca la sol apare vreo eroare in cockpit, avionul nu decoleaza pana ce echipa tehnica nu face verificarile de rigoare. Aceasta regula se aplica pentru orice companie aeriana.

• Stewardesele Wizz nu coboara din avion intr-o destinatie, toate zborurile fiind turn-around. Ai avut totusi ocazia sa calatoresti?

Tin minte ca era mai ieftin pentru noi, ca stewardese, sa plecam in Barcelona decat pana la Predeal, tocmai de aceea, cat timp am lucrat la Wizz Air, am neglijat taramul romanesc, calatorind prin restul Europei si nu numai.Pentru mine, cel putin, era mult mai bine ca nu ramaneam la destinatie. Lucram aproximativ 16 zile pe luna, aveam timp sa calatoresc in timpul liber si in plus, preferam sa imi aleg singura destinatiile turistice. Aveam discounturi la anumite hoteluri, aveam un numar de bilete gratuite pe an, iar apoi le luam aproape gratis.

• Ti-ai dorit vreodata sa pleci ca stewardesa in Orient? Aveai multi colegi care au ales aceasta varianta

Am foarte multi colegi si prieteni care au plecat in Orient si sunt absolut incantati de alegerea facuta. Personal, sunt recunoscatoare pentru momentele frumoase pe care le-am petrecut in aviatie, ca stewardesa in Romania, si recomand tuturor celor care vor sa experimenteze aceasta lume sa incerce Emirates sau Etihad datorita conditiilor de 5*. Acolo intr-adevar nu ai nicio cheltuiala, nicio grija, vizitezi lumea si reusesti sa strangi si ceva bani.

• Ai renuntat dupa 4 ani, la zbor. Crezi ca ai terminat definitiv cu aviatia?

Niciodata nu spune niciodata. Aviatia va avea mereu un loc in inima mea. Este o meserie frumoasa, din care inveti multe. Avantajele sunt mari, de la salariul bun la obtinerea vizelor foarte usor, la scuzele date politistilor cand te opresc pentru viteza, la putinele zile in care zbori lunar, insa timpul trece repede cand lucrezi in aviatie, iar eu am simtit nevoia sa experimentez si alte domenii. Ce se va intampla in viitor, nu pot spune, deocamdata sunt fericita de alegerea facuta.

• Ce crezi ca e important, atunci cand alegi acest drum? Un sfat pentru cei care viseaza la acest job?

Daca va ganditi ca aceasta meserie implica servitul cafelei, zambitul frumos si multele calatorii pe care urmeaza sa le faceti, aveti dreptate. Dar mai implica si altceva si anume siguranta pasagerilor, acesta din urma fiind de fapt cea care conteaza cel mai mult. Oricine poate sa faca o cafea, insa nu oricine poate sa isi pastreze calmul si sa actioneze intr-o situatie de urgenta. Veti vedea multe reguli scrise in manuale. Aceastea sunt acolo din cauza faptului ca altii au gresit sau pentru ca la un moment dat, in istorie,s-au produs anumite incidente, accidente, uneori cu pierderi de vieti. Drept urmare, trebuie sa fiti constienti de tot ce implica aviatia. Desi programul de lucrul este haotic, astazi te trezesti la 3 dimineata, pentru un zbor cu check-in la 5 AM, iar urmatoarea zi ai check-in la 8 PM, nu simti oboseala, lucrand aproximativ 15,16 zile pe luna. Cu un astfel de program, iti poti permite sa te odihnesti, sa calatoresti, sa faci si o a treia facultate daca asta este ceea ce iti doresti. Pe fiecare zbor exista alt echipaj, lucru care la inceput poate fi derutant, insa datorita acestui aspect reusesti sa iti dezvolti o capacitate extraordinara de a lucra in echipa. Este o meserie frumoasa si va doresc mult succes voua, celor care doriti sa urmati aceasta cale!